Argumente asupra problemei diferitelor puncte de vedere

Considerații preliminare Atenția deosebită a legiuitorului pentru orânduirea unor instituții eficiente, care să asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii a fost impulsionată de frecvența condamnărilor României la Curtea Europeana a Drepturilor Omului[1]. Această preocupare s-a materializat în noul Cod de procedură civilă și în legiferarea unui nou instrument procesual de asigurare a unei practici unitare, în speță, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Definirea procedurii Sesizarea instanței supreme privind dezlegarea unei chestiuni de drept constituie un nou mecanism de asigurare a unei practici judiciare unitare, complementar și distinct de instituția recursului în interesul legii.

Mecanismul a fost inspirat din alte legislații, cu precădere din cea franceză[5], fiind însă adaptat la realitățile sistemului judiciar românesc. Într-o altă accepțiune, sesizarea pentru pronunțarea hotărârii prealabile reprezintă o procedură ce poate fi utilizată exclusiv pe parcursul judecării unui litigiu în cadrul căruia se pune în discuție, se invocă o problemă de drept, a cărei rezolvare este hotărâtoare pentru soluționarea acelei cauze[7].

În fine, potrivit unei argumente asupra problemei diferitelor puncte de vedere exhaustive, este surprins un instrument procesual cu două funcțiuni: pe de o parte, previne formularea de recursuri în interesul legii, iar, pe de altă parte, efectele sale juridice se răsfrâng și asupra soluției ce se va pronunța în cauza în care a fost formulată sesizarea[8].

Referitor la natura juridică a instituției, s-a arătat că aceasta este o chestiune prejudicială aparentă, deoarece poate fi categorisită ca un incident intervenit în cursul procesului, în speță, chestiunea nouă de drept ce influențează soluționarea pe fond a cauzei.

Obiectul și condițiile sesizării Obiectul sesizării îl constituie o chestiune problemă de drept ce trebuie să întrunească o serie de condiții enumerate în art. S-au reținut două considerente pentru care textul nu include și judecătoriile: — pentru a preveni utilizarea excesivă a noii proceduri de către cei mai puțin experimentați dintre magistrați și — pentru că pricinile aflate pe rolul judecătoriilor pot face obiectul unei căi de atac la tribunal, revenindu-i instanței de control judiciar sarcina de a sesiza instanța supremă[10].

Pentru a putea face obiectul sesizării instanței supreme, problema de drept trebuie să fie veritabilă, putându-se concretiza în următoarele probleme: modalități diferite de interpretare a unui text de lege, textul este incomplet nu acoperă toate situațiile de factoexistă sincope în corelarea cu celelalte dispoziții legale în vigoare sau a devenit caduc[11].

Ce parte a unui argument este Respingerea?

Mai mult, nu este suficientă formularea unei simple întrebări privitoare la interpretarea un text de lege, ci este obligatoriu a se indica in concreto ce neclarități împiedică aplicarea acestuia[12]. Ca atare, pentru a fi îndeplinită condiția, se impune ca dezlegarea dată chestiunii de drept să nu fi fost deja tranșată printr-o altă hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii. Per a contrario, în ipoteza în care instanța supremă a pronunțat în privința problemei de drept un număr însemnat de decizii de speță, care să indice existența unei jurisprudențe constante, este improbabilă îndeplinirea condiției privind lipsa statuării și, în cele mai multe cazuri, și cea a noutății[13].

Procedura de judecată este amănunțit orânduită de art. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către instanța de judecată, după dezbateri contradictorii și cu verificarea îndeplinirii condițiilor reclamate de art.

Respectarea caracterului contradictoriu este asigurată pe durata întregii proceduri, începând cu etapa dezbaterilor privind sesizarea instanței supreme unde părțile argumente asupra problemei diferitelor puncte de vedere pot expune punctul de vederedar și în etapa desfășurată înaintea instanței supreme în care părțile, chiar dacă nu sunt citate, pot formula în scris puncte de vedere, astfel încât contradictorialitatea este de asemenea asigurată[14].

În reglementarea inițială anterior modificării Codului de procedură prin efectul Legii nr. Într-o altă opinie, eliminarea prevederii exprese nu echivalează cu o interdicție impusă părților de a semnala necesitatea dezlegării unei chestiuni de drept, cu deosebită înrâurire în soluționarea cauzei, atunci când instanța nu s-a sesizat din oficiu.

De altfel, nici în reglementarea anterioară intrării în vigoare a Legii.

acuitatea vizuală 0 05 câte dioptrii este

Această soluție este justificată, deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție dobândește rol consultativ în raport cu instanța de judecată care a sesizat-o, iar accesul direct al părților la acest instrument juridic ar fi de natură să încurajeze exercitarea abuzivă a respectivului drept procesual, pentru a determina amânarea judecății[16]. În situația în pete oarbe vedere încețoșată, prin încheiere, s-a dispus sesizarea instanței supreme, aceasta trebuie să indice motivele care susțin admisibilitatea sesizării, punctul de vedere al completului de judecată și cel al părților.

Această încheiere suspendă judecarea suspendare obligatorie cauzei până la pronunțarea hotărârii prealabile, privitoare la dezlegarea chestiunii de drept. Suspendarea obligatorie este justificată prin eliminarea pericolului ca judecarea pe fond a cauzei să continue și soluția pronunțată să se plaseze în disonanță cu decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. S-a opinat că efectul suspensiv se produce, prin extensie, și în cauzele similare suspendare facultativăaflate pe rolul instanțelor judecătorești, sub condiția ca această decizie să fie lăsată la aprecierea suverană a respectivelor complete de judecată[17].

De asemenea, dispozițiile legale au fost interpretate în sensul că suspendarea poate fi dispusă atât din oficiu, cât și la solicitarea părților[18]. Unii autori au supus dezbaterii chestiunea obligativității suspendării în ipoteza în care există pendinte un recurs în interesul legii, în legătură cu respectiva problemă de drept, împrejurare în care normele nu prescriu nicio soluție. S-a apreciat că răspunsul trebuie să fie unul pozitiv, din rațiuni de utilitate[19].

  • Ce parte a unui argument este Respingerea?
  • Cum să restabiliți vederea cu minusuri

În ce privește oportunitatea suspendării cauzelor similare, instanța de judecată trebuie să manifeste maximă prudență, efectuând verificări minuțioase asupra similarității chestiunilor de drept, astfel încât să preîntâmpine tergiversarea proceselor.

S-a argumentat că părțile din cauzele astfel suspendate au prerogativa de a formula cereri de intervenție în legătură cu sesizarea privind dezlegarea problemei de drept, contribuția acestora putând vederea a căzut brusc într-un ochi se dovedi utilă și pentru instanța de judecată, în sensul în care pot aduce în discuție argumente neinvocate de către părțile inițiale și neobservate de instanță[20].

Ulterior înregistrării la Înalta Curte de Casație și Justiție, încheierea de sesizare este publicată pe pagina de internet a respectivei instanțe. Scopul acestui demers îl constituie argumente asupra problemei diferitelor puncte de vedere celorlalte instanțe în privința sesizării, evitându-se formularea unora noi, având același obiect, și pentru a le permite acolo argumente asupra problemei diferitelor puncte de vedere apreciază suspendarea cauzelor similare, asupra cărora soluționarea chestiunii de drept vizate în sesizare ar putea avea o influență determinantă[21].

În ipoteza în care există cauze similare, înregistrate pe rolul altor instanțe de judecată, și acestea pot fi suspendate până la soluționarea sesizării art. Președintele instanței supreme sau, în lipsa acestuia, vicepreședinții ori persoana desemnată de aceștia asigură repartizarea sesizării. Sesizarea se judecă de către un complet format din președintele secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau argumente asupra problemei diferitelor puncte de vedere un judecător desemnat de către cel dintâi și 12 judecători din cadrul aceleiași secții.

Președintele secției atunci când participă sau judecătorul desemnat de acesta este președinte de complet și dispune măsuri privind desemnarea aleatorie a celorlalți judecători.

După alcătuirea completului, președintele acestuia va desemna un judecător raportor, ce va întocmi un raport referitor la chestiunea de drept supusă judecății. Desemnarea raportorilor nu este făcută aleatoriu, ci reprezintă opțiunea președintelui de complet[22]. Judecătorul desemnat raportor nu devine incompatibil. În situația în care chestiunea de drept privește activitatea mai multor secții ale instanței supreme, președintele sau, în lipsa sa, unul dintre vicepreședinții acesteia va transmite sesizarea președinților secțiilor interesate în soluționarea chestiunii de drept.

În această împrejurare, completul va fi alcătuit din președintele sau, în lipsa acestuia, din vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, care prezidează completul, din președinții secțiilor interesate în soluționarea chestiunilor de drept, precum și din câte 5 judecători din cadrul secțiilor argumente asupra problemei diferitelor puncte de vedere, desemnați aleatoriu de președintele completului.

După alcătuirea completului, în scopul întocmirii raportului, președintele va desemna câte un judecător din cadrul fiecărei secții. Nici acești raportori nu sunt incompatibili. Aceeași procedură este urmată și în cazul în care chestiunea de drept nu intră în competența nici uneia dintre secțiile instanței supreme art.

Această prevedere, introdusă prin Legea nr.

epilepsie a vederii

Pentru întocmirea raportului, președintele completului poate solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra chestiunii de drept a cărei dezlegare se solicită. Potrivit art. Judecătorii raportori au inclusiv sarcina de a întocmi și motiva proiectul soluției privind dezlegarea chestiunii de drept.

Raportul astfel întocmit este comunicat părților, care au la dispoziție un termen de 15 zile, calculat de la comunicare, pentru a depune, în scris, prin avocații sau consilierii lor juridici, propriile puncte de vedere referitoare la argumente asupra problemei diferitelor puncte de vedere de drept supusă judecății.

S-a argumentat că obligativitatea întocmirii punctelor de vedere ale părților numai prin avocați sau consilieri juridici este justificată prin aceea că soluționarea chestiunii de drept impactul asupra mediului asupra vederii de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel încât interesul părților reclamă asigurarea unor motivări profesionist întocmite și pertinente în privința admiterii ori respingerii sesizării[24].

Pe de altă parte, s-a ridicat întrebarea ce se va întâmpla în situația în care partea își exprimă personal punctul de vedere, fără mijlocirea unui avocat. Plecând de la argumentele că instanța supremă are obligația să se pronunțe și în cauzele în care părțile nu și-au exprimat un punct de vedere iar, pe de altă parte, art.

Ședința completului de judecată va fi convocată de către președintele acestuia, cu cel puțin 20 de zile înaintea desfășurării acesteia.

Cu ocazia convocării, fiecare judecător din complet va primi copia raportului și a soluției propuse. Nu sunt admise abțineri de la vot art. Sunt acceptate atât opiniile consonante, cât și cele divergente, toate acestea fiind motivate[26]. În reglementarea inițială a Legii nr. Ulterior modificării Codului de procedură civilă prin efectul Legii nr.

S-a exprimat temerea că actuala reglementare este de natură să impieteze asupra soluționării cauzei într-un termen optim și previzibil, întrucât se adaugă termenului de 3 luni calculat de la data înregistrării sesizării la instanța supremă și intervalul necesar pentru operațiunea de repartizare[27]. Opinăm că repartizarea implică și alcătuirea completului, astfel încât termenul referit curge de la acest din urmă moment.

Conținutul hotărârii Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept se pronunță asupra sesizării prin decizie, ce privește exclusiv chestiunea de drept respectivă art. Această reglementare a fost interpretată în sensul că Înaltei Curți de Casație și Justiție îi este oprit: — să dea îndrumări instanței fondului și să se pronunțe în legătură cu hotărârea ce urmează a fi pronunțată în cauza în care a fost formulată sesizarea completul învestit cu soluționarea problemei de drept nefiind o instanță de control judiciar vis-a-vis de instanța ce a formulat sesizarea ; — să se pronunțe în legătură cu alte chestiuni de drept colaterale, chiar dacă acestea au legătură cu problema ce constituie obiectul analizei[28].

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4: CONFLICT - Regulile ajută la rezolvarea conflictelor - Living Democracy

Decizia va fi motivată în termen de cel mult 30 de zile, calculat de la data pronunțării, iar în termen de cel mult 15 zile de la motivare, aceasta se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Efectele hotărârii Dezlegarea dată chestiunii de drept este obligatorie atât pentru instanța care a solicitat dezlegarea, cât și pentru celelalte instanțe judecătorești, fiind diferit momentul de la care intervine obligativitatea respectivei decizii: de la pronunțare, pentru instanța care a ridicat chestiunea, respectiv de la data publicării în Monitorul Oficial pentru celelalte art.

Decizia privitoare la dezlegarea chestiunii de drept încetează a-și mai produce efectele începând cu data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale ce a făcut obiectul interpretării.

Analiza doctrinei. Or, în situația în care decizia privind dezlegarea chestiunii de drept devine obligatorie, nemaiputând fi modificată ulterior, apare pericolul ca jurisprudența să demonstreze că dezlegarea dată ab initio problemei nu este corectă și această situație să nu își mai găsească remediu; — modul de redactare al art.

În această privință, s-a argumentat că, deși norma înscrisă la art. Alte critici referitoare la mijlocul procesual studiat privesc: — Incompatibilitatea cu principiul indivizibilității litigiului, în ce privește aprecierea elementelor de drept și de fapt.

Astfel, instanței ce a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu dezlegarea chestiunii de drept îi va rămâne numai prerogativa aprecierii asupra situației de facto, spre a decide dacă aceasta se înscrie în cadrul juridic stabilit înaintea instanței supreme[31].

Înregistrează-te pentru ştirile noastre

În aceasta chestiune, s-a apreciat că principiul este afectat numai în aparență. Cu toate acestea, dispozițiunile art. Opiniile sus-enumerate nu sunt însă unanim împărtășite în doctrină, unii autori aducând argumente contrare. Printre garanțiile utilizării acestui instrument cu responsabilitate și discernământ au fost indicate: a realitatea că au fost însărcinate cu sesizarea completele colegiale, ceea ce sporește probabilitatea argumente asupra problemei diferitelor puncte de vedere act de justiție de calitate; b prezumția potrivit căreia judecătorii tribunalelor, ai curților de apel și ai instanței supreme vor utiliza în mod responsabil noul instrument procesual și c existența mijloacelor de prevenire a neglijenței ori abuzului judecătorilor, respectiv sancțiunile disciplinare ce le pot fi aplicate acestora, potrivit Statutului judecătorilor și procurorilor, pentru exercitarea profesiei cu rea-credință și gravă neglijență[33].

viziune despre lume: caracteristici generale

Într-o altă opinie, s-a apreciat că actuala reglementare a instituției studiate reprezintă un act de prevenție, preferabil pasivității înaintea fenomenului jurisprudenței neunitare, fiind de neconceput a se aștepta soluționarea chestiunilor de noutate ale dreptului prin intermediul recursului în interesul legii[35]. Concluzii Observăm că, până produse pentru imbunatatirea vederii data întocmirii prezentului material, instanța supremă a fost sesizată privind dezlegarea unor probleme de drept în 30 de cauze civile[39].

Apreciem că numărul sesizărilor denotă utilizarea numai în cazuri excepționale și cu responsabilitate a acestui instrument, neajungându-se la o sufocare a instanței supreme. În lumina tuturor argumentelor expuse, ne raliem opiniei potrivit căreia numai practica judiciară și utilizarea noului instrument procesual sunt susceptibile să conducă la concluzii utile, atât în privința utilității acestuia, cât și asupra necesității de modificare a cadrului legislativ[40].

Piperea coord. Andronache, P.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4: CONFLICT – Regulile ajută la rezolvarea conflictelor

Piperea, …Noul Cod de procedură civilă. Note, corelații, explicații, Editura C. Beck, București,p. Leș, Asigurarea unei jurisprudențe unitare în perspectiva viitorului Cod de procedură civilă, revista Curierul Judiciar nr. Deleanu, Construcția judiciară a normei juridice, revista Dreptul nr. Leș, op. Piperea, …Ibidem. Reglementarea instituției în dreptul francez este asigurată prin textele art.

L — L ale Codului de organizare judiciară și ale art. Pop, D. Grosu, Mijloace procedurale prevăzute pentru unificarea practicii instanțelor judecătorești în lumina prevederilor Noului Cod de procedură civilă, Revista Română de Drept Privat nr. Varga, Considerații cu privire la procedura hotărârii prealabile în ambianța noului Cod de procedură civilă, Revista Română de Jurisprudență nr.

Nicolae, Recursul în interesul legii și dezlegarea, în prealabil, a unei chestiuni de drept noi de către Înalta Curte de Casație și Justiție în lumina noului Cod de procedură civilă, revista Dreptul nr. II, p. Cotuțiu, Utilitatea menținerii procedurii hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, revista Dreptul nr. Belegante, V. Ciobanu coord.

Nicolae coord.

  1. Majoritatea conflictelor sunt bazate pe atitudinea generală a elevilor sau pe inabilitatea lor de a rezista presiunii.
  2. În retoricadezmințire este acea parte a unui argument în care un vorbitor sau scriitor contoare opuse puncte de vedere.
  3. Legea integrării implementare în logica partenerului de raționament W legea comunității limbajului gândirii Legea minimizării argumentelor Legea obiectivității și a probelor Legea dialecticii unitatea contrariilor.
  4. Deficiență de vedere la scriere
  5. Существо, все более охотно отвечая на вопросы Хилвара, постепенно меняло свой облик.
  6. В сущности, несмотря на всю свою вежливость, они, в свою очередь, также не могли скрыть, что относятся к нему с состраданием - как к ведущему невероятно унылое и однообразное существование.

Comentat și adnotat, Vol. I, Editura Universul Juridic, București,p. Spineanu-Matei, G. Boroi coord. Comentariu pe articole, Vol. I, Editura AINS în oftalmologie, București,p. Roșu, Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, revista Curierul Judiciar nr. Roșu, op. Roșu, Procedura sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și scurte considerații privind alte mecanisme procedurale menite să asigure o practică judiciară unitară,  Revista Română de Drept al Afacerilor nr.

Deleanu, op.

argumente asupra problemei diferitelor puncte de vedere

Piperea, C. Antonache, P. Piperea, …op. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, Editura Hamangiu,București, p. Roșu, Ibidem. Deleanu, Idem, p.

argumente asupra problemei diferitelor puncte de vedere

Roșu, Idem, p. Beligrădeanu, Reflecții critice cu privire la caracterul vădit dăunător bunului mers al justiției al reglementării în noul Cod de procedură civilă a posibilității sesizării de către anumite instanțe judecătorești a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, revista  Dreptul nr.

Leș, Idem, p. Cotuțiu, op. Nicolae, op. Cotuțiu, Idem, p. Beligrădeanu, op. Informații statistice, obținute de pe pagina web a instanței supreme.

Ațiputeafiinteresat