Născ cu viziune plus

Amplificarea dimensiunilor locaşurilor de cult — condiţionată de necesitatea stringentă a cuprinderii membrilor comunităţilor săteşti în cursul oficierii serviciului religios, o structurare planimetrică specifică, determinată de programul imuabil al ritului greco-oriental, în: pronaos, naos şi altar au fost complinite prin elemente constructive imprimând o notă de maiestuozitate bisericilor de lemn, mai ales, prin înălţimea turlei clopotniţelor ce domină, în general, verticalitatea aşezărilor, dar şi prin adoptarea unor elemente de plan complementare, specifice locuinţelor din mediul rural: pridvorul — care precede accesul în interior, având, asemenea pridvoarelor caselor, rolul de a asigura o legătură firească între construcţie şi natura ambientală.

De altfel, însuşi planul bisericilor de lemn, în general, dreptunghiular, este inspirat din planul caselor ţărăneşti, fiind adaptat necesităţilor ritualice, compartimentarea în spaţii separate prin: iconostas — altarul de naos; perete cu unul sau trei goluri — naosul de pronaos; perete plin cu uşă, de regulă, în ax — pronaosul de exterior. Similitudinile de ordin tehnic-constructiv dintre bisericile de lemn şi vechile case ţărăneşti conferă edificiilor religioase caracteristici fundamentale specifice arhitecturii populare.

Tehnicile utilizate în edificarea caselor ţărăneşti sunt preluate şi adaptate particularităţilor impuse de plan, în special, prin sistemul de îmbinare a bârnelor la absidele poligonale. Prispa aceasta dă impresie de soliditate clădirii; ea nu iese ca din pământ, ci clădirea se sprijină pe o bază mai largă. Element de plan complementar, pridvorul sau prispa constituie un spaţiu tampon, protejând contra intemperiilor, accesul în pronaos.

În edificarea bisericilor de lemn, meşterii cruceri au adoptat forma şarpantei în patru ape generalizată, de altfel, la construcţiile populare tradiţionale din zonă. Sub raport planimetric, bisericile de lemn din Argeş se înscriu în categoria construcţiilor ecleziastice cu naosul dreptunghiular, diferenţiindu-se prin forma pronaosului şi a altarului.

Calaméo - BISERICI DE LEMN DIN ARGES - GRIGORE CONSTANTINESCU

Analiza planimetrică relevă preponderenţa tipului de plan dreptunghiular simplu cu absidă poligonală decroşată Catane, Cârceşti, Cotmeniţa, Drăghiceşti, Drăguţeşti, Ioaniceşti, Piscu Calului, Robaia, Valea Cucii, Voroveni. Considerat, în contextul construcţiilor ecleziastice, un tip arhaic, planul cu contur rectangular şi cu absidă decroşată de aceeaşi formă se înregistrează la Biserica de lemn Teleşti, iar, în planul Bisericii Zorile, absida poligonală formată din patru laturi cu muchia pe axul construcţiei este decroşată din volumul naosului dreptunghiular.

Diversitatea formelor planimetrice se evidenţiază prin tipurile de plan dreptunghiular cu absidă nedecroşată Găneşti, Lipia, Podu Broştenide plan dreptunghiular compus Cârstieni, Cotmeana, Drăganu, Enculeşti sau de plan treflat Glâmbocata, Poenărei.

În structura planimetrică, absidarea altarului permite ameliorarea unghiurilor dintre laturile de contur spre o formă semicirculară — structură influenţată evident de arhitectura bisericilor de zid. Populaţia rară şi puţin înstărită a satelor a pornit cu însufleţire la înălţarea noilor lăcaşe, dar firavele lor puteri materiale n-au izbutit să dea decât nişte modeste bisericuţe de lemn, pe care uneori talentul artistic al meşterilor locali le-a împodobit cu înflorate săpături de preţ.

BISERICI DE LEMN DIN ARGES - GRIGORE CONSTANTINESCU

La est de municipiul Piteşti, în aria aşezării Enculeşti, biserica de lemn a satului a înfruntat vicisitudinile vremurilor, iar, la Goleşti, în vatra Muzeului în aer liber al pomiculturii şi viticulturii din România, a fost strămutată biserica de lemn a satului Drăguţeşti din platforma Cotmeana. În forma iniţială, biserica prezenta un plan dreptunghiular, iar compartimentele ritualice Născ cu viziune plus separate prin ziduri de cărămidă.

Patinaj artistic.

Ulterior, în primele decenii ale secolului al XIX-lea, planul a fost extins, în zona vestică a construcţiei, prin Născ cu viziune plus unui pridvor de zid deschis, susţinut pe coloane, surmontat de o turlă-clopotniţă octogonală de lemn. Compartimentarea interioară a bisericii s-a realizat prin pilaştri laterali care susţin un arc dublou fixat între naos şi pronaos, iar, între naos şi altar, prin tâmplă de zid.

Pe tâmplă, sub icoanele împărăteşti, se conservă fragmentar fresca originară, alte etape de pictură fiind relevate în pridvor şi în naos. Pictura murală originară în frescă, realizată de un zugrav anonim, se conservă fragmentar pe tâmplă; în pridvor, se păstrează, parţial, o pictură ulterioară, precum şi pictura interioară dinrealizată de zugravii Ilie Petrescu şi Născ cu viziune plus Voiculescu.

Gheorghe» din Bascov este, din păcate, tot mai puţin căutată de către vremelnicii iscoditori ai nestematelor arhitecturale durate în spaţiul de spiritualitate argeşean.

• Ziarul Timpul - Dosarele Timpul
• Restaurarea vederii mlaștinilor
• Fluxul memoriei,
• 2 Baruc sau Apocalipsa lui Baruc
• Они так же безупречно подходили к своему окружению, как и оно к ним - ибо были задуманы вместе с .

Biserica de lemn din Glâmbocu a fost dezafectată oficierii cultului religios, în anuldupă edificarea, conform planului arhitectului N. Biserica prezintă un plan dreptunghiular, cu absidă pentagonală decroşată, pronaos poligonal şi pridvor adăugat. Spaţiul interior este acoperit cu o boltă semicilindrică orientată est-vest.

O reparaţie radicală s-a făcut ȋn cursul anilorultima restaurare de amploare fiind săvârşită înprin strădania preotului Ioan Relu Zinculescu, construindu-se, printre altele, în spaţiul nordic al decroşului absidei, nişa proscomidiei din cărămidă. Planul originar al construcţiei ecleziastice edificate din lemn a fost tipic bisericilor de acest gen din zonă: dreptunghiular, cu absida estică decroşată poligonal în cinci laturi, cu acces direct, deci, fără prispă, dar şi fără turlăclopotniţă.

1. Viziunea Turgenev
2. Viziune plus 2 ce este
3. Смотри мне в .

Pe noul amplasament, necesitatea amplificării planului impusă de creşterea numărului enoriaşilor, a determinat supralărgirea naosului şi construirea unui pronaos retras din planul construcţiei. Biserica de lemn actuală se particularizează prin supradimensionarea laterală a naosului în raport cu pronaosul şi prin proscomidiarul extins din decroşul absidei.

Sistemul de acoperire înterioară se realizează printr-o boltă semicilindrică susţinută, pe intradosul acesteia, de arce ale căror capete sunt fixate pe bârnele pereţilor longitudinali. Pictura murală a fost refăcută integral în altar, în Pridvorul deschis, cu acoperiş în două ape şi fronton triunghiular, amplifică maiestuozitatea monumentului, iar decorul ancadramentului accesului în naos reflectă preocupările de ordin estetic ale meşterilor cruceri.

Nokia 7.1 - Un Nokia cu breton si Android One - Unboxing \u0026 Review kingpinshop.ro

Uşile împărăteşti pictate ale bisericii iniţiale au fost executate din lemn de trandafir şi sunt expuse la Muzeul judeţean Argeş din Piteşti. Nicolae» DRĂGUŢEŞTI-COTMEANA n vatra de veşnicie Născ cu viziune plus satului românesc durat lângă Conacul Goleştilor, prin strămutarea unor gospodării alese cu grijă din podgoriile şi livezile renumite ale ţării, pentru a se dovedi, astfel, înrădăcinarea noastră multimilenară pe plaiurile de legendă ale pământului strămoşesc, se înalţă maiestuoasă, străjuind, parcă, liniştea statornicită în jur, Biserica de lemn Drăguţeşti.

Densitatea apreciabilă a unor biserici de lemn în platforma Cotmeana în primul pătrar al secolului al XIX-lea îşi are motivaţia Născ cu viziune plus abundenţa unui material de construcţie calitativ corespunzător, în existenţa unor numeroase cete de cruceri — constructori de biserici — care gravitau, potrivit documentelor de epocă, în jurul Morăreştilor, dar, mai ales, în frecvenţa unor mici aşezări umane dispersate Născ cu viziune plus această arie geografică din vestul judeţului Argeş.

Forţa de atracţie pe care o exercita Mănăstirea Cotmeana, precum şi impulsionarea unor acte ctitoriceşti prin donarea de către mânăstire obştilor viziune 0 câte dioptrii este a locurilor destinate edificării unui locaş de cult reprezintă, de asemenea, argumente notabile pentru înregistrarea unui număr considerabil de biserici de lemn — 22 — în zonă, potrivit Catagrafiei Eparhiei Argeş la Numele iniţial al aşezării — Bârseşti — relevă originea ardelenească a primilor locuitori, zona de provenienţă a acestora fiind, cu certitudine, Ţara Bârsei.

Prin aceeaşi inepuizabilă sursă folclorică, se atestă originea moldovenească a ctitorului bisericii de lemn, Drăguţ, şi a soţiei sale, Paraschiva, care şi-au întemeiat gospodărie pe Dealul Floralului din Bârseşti împreună cu feciorii lor, Constantin şi Drăguşin.

Spirit întreprinzător, Drăguţ devine logofăt al Mânăstirii Cotmeana, administrând întinsele moşii mânăstireşti, pentru ca, ulterior, să fie învestit, de Domnie, postelnic.

Part 3 in Romanian

În postura de epistat al moşiei, Drăguţ este menţionat ca al treilea ctitor al Bisericii de lemn «Cuvioasa Paraschiva» din satul Bărbălani edificate spre sfârşitul secolului al XVIII-lea.

Este de presupus că demnitatea de postelnic îl scăderea tratamentului acuității vizuale fi ambiţionat să construiască, în satul său, un locaş de cult care să depăşească, prin dimensiunea planului, dar şi prin decoraţia arhitecturală, biserica din Bărbălani.

Dezafectată cultului în anuldupă sfinţirea noului locaş de rugăciune al satului construit din cărămida fostelor chilii al Mănăstirii Cotmeana, Biserica de lemn Drăguţeşti se va părăgini, fiind părăsită de credincioşi în vatra sa de întemeiere, impunându-se, astfel, pentru a putea fi salvată de la o distrugere iminentă, strămutarea ei în Muzeul pomiculturii şi viticulturii din România — operaţiune complexă săvârşită în anulprin osârdia inimosului director al Muzeului Născ cu viziune plus, prof.

Iulian Rizea, şi a distinsului preot protoiereu Constantin Dejan — un reputat specialist în valorificarea monumentelor de arhitectură populară, format la şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti de la Muzeul Satului din Bucureşti.

Văd totul viziune neclară pridvorului cu capitelurile şi baza acestora de forma unei cupe florale, prezintă fusuri în torsadă, iar fruntariile sunt ornate în motive alveolare.

Decoraţia exterioară perimetrală este dominată de un brâu median profilat în formă de torsadă, care, în Născ cu viziune plus superioară a accesului, se continuă pe ancadramentele masive, decorate cu motivul floral al lalelei, succedat într-o splendidă înşiruire.

Prin amplasarea sa în muzeul în aer liber, Biserica de lemn Drăguţeşti-Cotmeana sporeşte tezaurul de frumuseţe al aşezământului de cultură de la Goleşti izvorât din conştiinţa perenităţii poporului nostru. De plan dreptunghiular, cu absidă poligonală nedecroşată, biserica are, pe latura vestică, un pridvor deschis susţinut pe coloane de cărămidă, care a fost adăugat în Biserica de lemn a fost reparată în: refacerea acoperişuluiNăsc cu viziune plus fundaţiei.

Pictura în frescă, realizată în anulde un târgoviştean aparţinând neamului de zugravi ai Luculeştilor prezenţi în realizarea picturilor murale ale unor biserici muscelene, se caracterizează printr-un grafism accentuat, dar şi prin utilizarea unor tente cromatice dominate de ocru, cobalt, verde crud, decorul vegetal exotic completând spaţiile libere dintre personajele biblice reprezentate în scenele religioase.

Programul iconografic al picturii murale exterioare include pe laturile de nord şi sud galeria apostolilor şi proorocilor reprezentaţi integral cu cărţi sau filactere în mâini sau binecuvântând.

În patrimoniul bisericii, se află cărţi ritualice: Triod [], Antologhion [], Octoih [], Liturghier [], Evanghelie [] şi icoane pictate pe lemn în sec. Intervenţiile ulterioare, databile în cursul secolului al XIX-lea, la date neprecizate documentar, au constat din prelungirea peretelui nordic al navei, cu zid de cărămidă, la altar, pentru crearea unui spaţiu destinat proscomidiarului; refacerea acoperişului şi înlocuirea învelitorii de şiţă. Decoraţia în lemn este dominată de torsada puternic reliefată care delimitează în exterior spaţiul sacru al locaşului de cult, continuată la ancadramentul uşii de acces în biserică.

Pronaosul de plan dreptunghiular clasic, naosul supradimensionat în lărgime, altarul pentagonal se înalţă peste un soclu de cărămidă, cu decor în zimţi specific şi altor construcţii cu funcţionalitate similară din zonă.