Viziunea plutește pe laturi. Secțiunea 33 | IWP WhitmanWeb

Spunem bun-venit serenității

DTN(Directeur Technique National) yahembwaga miriyoni 5 ntabyangombwa , APR FC yarekuye abakinnyi 2.

Spaţiu şi Timp! Legăturile, balastul dispar, coatele mele se sprijină pe golfuri, Stau lipit de munţi colţuroşi iar palmele mele acoperă continente, Călătoresc cu această viziune. Singur în miez de noapte în curtea mea, gândesc de uit de mine, Merg pe bătrânele dealuri ale Iudeii cu minunatul, blândul Dumnezeu viziunea plutește pe laturi companion, Grăbind prin spaţiu, grăbind prin rai şi stele, Printre cei şapte sateliţi şi prin marele inel cu diametrul de optzeci de mile, Grăbind în coada de foc a cometelor, aruncând bulgări de foc, Purtând pe copilul ce va veni purtându-şi întreagă mama în al său pântec, Sunt furios, încântat, pus pe planuri mari, iubesc şi invit la prudenţă, Retrăgându-mă şi împlinindu-mă, apărând şi dispărând, Eu drumuri din astea bat zi şi noapte.

  • Utilizarea nutriției pentru îmbunătățirea vederii
  • Este momentul să scapi de agitația vieții cotidiene printr-o amenajare caldă, asemenea unei oaze de relaxare.

Vizitez livezile sferelor şi cercetez recolta, Cercetez cvintilioanele coapte şi cvintilioanele verzi. Zbor zborurile unui suflet fluid şi vorace, Cursa mea sondează mai adânc decât orice sondă.

Account Options

Mă folosesc de material şi de imaterial, Niciun paznic nu mă poate opri, nicio lege. Arunc ancora navei dar pentru foarte puţină vreme, Curierii mei călătoresc de fapt tot timpul şi-mi aduc ultimele ştiri.

Şi totuşi, auzim mereu despre pericolele care ne pândesc, nu doar ca indivizi, ci şi ca specie, iar recent au început să răsune, dinspre comunitatea ştiinţifică, avertismente sumbre privind soarta noastră viitoare. Ne aflăm cu adevărat în pericol de extincţie?

Vânez blănuri polare şi foci, sar peste crevase c-o lance dibace, mă agăţ cum pot de streşini de gheaţă albastră Urc în vârful catargului, Îmi ocup locul de gabier, peste noapte, Străbatem marea arctică, este încă lumină destulă, Prin cerul curat sorb, cât cuprind cu ochii, peisajul mirific, Masele enorme de gheaţă care ne depăşesc sau pe care noi le depăşim, cel mai mic detaliu e limpede oriunde te-ai uita, În zare apar munţii cu cuşme de gheaţă, îmi arunc într-acolo imaginaţia, Ne apropiem de un câmp de luptă în care vom intra curând, Trecem de colosalele avanposturi ale taberei, nu mişcăm un milimetru, Dar poate că intrăm viziunea plutește pe laturi periferia unei vaste cetăţi moarte, Cu ruine şi blocuri arhitecturale mai mari decât toate cetăţile vii ale planetei.

Sunt un companion liber, îmi instalez cortul lângă focurile de veghe ale invadatorilor Îl scot pe mire din pat şi stau eu cu mireasa, Noaptea toată o-mbrăţişez strâns cu coapsele mele şi-o sărut pătimaş.

Vocea mea este vocea soţiei, ţipătul ascuţit din capul scărilor, Când îi aduc pe braţe bărbatul înecat, de pe care curge încă apa.

ce este viziunea plus 0 75

Înţeleg inima imensă a eroilor, Curajul timpului prezent şi-al tuturor timpurilor, Curajul acelui căpitan care a văzut vaporul plin de călători, o epavă fără cârmă pe care Moartea o juca în furtună cum voia Ea, Cum n-a pregetat să-i salveze chiar şi aşa, urmărindu-i zile şi nopţi, tenace, brav, Scriindu-le cu litere mari viziunea plutește pe laturi o scândură Curaj, nu vă părăsim! Cum s-a ţinut de ei trei zile luptând cu urgia valurilor, Salvându-i în sfârşit pe toţi oamenii aceia plutind în derivă, Cum se vor fi viziunea plutește pe laturi femeile acelea palide, în rochii hărtănite, când au fost trase-n barca de salvare de pe marginea mormântului sigur, Cum copilaşii îmbătrâniţi peste noapte, fără glas, dar bolnavii de pe tărgi, ori bărbaţii disperaţi, cu buzele strânse, neraşi, la capătul puterilor, Imaginile şi viziunea plutește pe laturi astea îmi curg ca dintr-o pâlnie, descopăr un gust bun, pe care-l şi viziunea plutește pe laturi parte din mine, Eu sunt personajul, eu am suferit, am fost acolo.

hernia pleoapelor și a vederii viziune fără astigmatism

Distanţarea dispreţuitoare, calmul martirilor, Mamele de odinioară, arse pe rug fiindc-ar fi fost vrăjitoare, copiii privind chiar din primul rând, Sclavul hăituit care nu mai poate şi se-agaţă de-un gard, plămânii lui sunt foale viziunea plutește pe laturi cuptor, e-acoperit de mâzga sudorii, Îl muşcă alicele de peste tot, de gât şi de picioare, îl străpung plumbii, Eu toate acestea le simt, sau sunt toate eu însumi.

Sclavul hăituit sunt eu, eu-mi tratament naturist pentru imbunatatirea vederii buza când mă-nşfacă dulăii, Iadul şi deznădejdea sunt pe urmele mele, în mine se descarcă puştile Strâng parii din gard cu amândouă mâinile, dar sângele cu cheaguri mari curge mereu, doar sudoarea mea-l subţiază, Şi cad între buruieni pe pietre, Urmăritorii mei îşi înfig pintenii în caii istoviţi, se aruncă pe mine ca vulturii, Sudălmile groaznice-mi înfundă urechile care ţiuie, mă bat fără milă peste cap cu coada harapnicelor.

Traducere "năvalnici" în engleză

Agonia e pentru mine doar o haină de schimb, Eu nu-l întreb pe rănit cum se simte, eu însumi devin acel rănit, Mi se albesc rănile, atât de intens mă reazem de baston, atât de intens observ. Sunt pompierul strivit sub ziduri, scăpat Din moloz cu sternul spart, Am înghiţit fum şi văpaie, i-am auzit pe tovarăşii mei strigându-mi numele, Parcă din depărtare auzeam lopeţile şi târnăcoapele lor, Au dat în lături grinzile şi m-au ridicat cu infinită grijă, cu drag.

  • Spunem bun-venit serenității - Select Design
  • Secțiunea 33 | IWP WhitmanWeb
  • Viziunea este normală câte dioptrii
  • Cum arată viziunea minus 1
  • De aceea el este cu mult timp înaintea lui Copernic cel ce a pus bazele sistemului heliocentric.
  • Femeile nu tremura la năvalnică dominație a editorului adjunct.

Zac în aerul nopţii, în cămaşa mea roşie, se face linişte pentru mine, În definitiv nu mai simt durerea, sunt doar epuizat şi cu moralul bun, Palide şi frumoase sunt feţele din jur, băieţii şi-au scos coifurile Când încep să îngenuncheze, dispar uşor cu toţii în lumina torţelor. Morţii din vechime înviază, Ei sunt cadranul sau limbile ceasurilor, care-s mâinile mele, căci eu sunt ceasornicul.

rezervați cum să corectați viziunea

Sunt un bătrân artilerist, povestesc cum ne-au bombardat fortul, Sunt iarăşi acolo. Iar aud preludiul tobelor nesfârşit, Iar trag tunurile şi mortierele, Iar aştept, cu urechea ciulită, răspunsul celeilalte armate. Iau parte la acţiune, văd şi aud totul, Strigătele, înjurăturile, viziunea plutește pe laturi, uralele când loviturile nimeresc ţinta, Ambulanţa care trece încet lăsând pe pământ o dâră roşie, Geniştii sosiţi în fugă să constate pagubele, să repare ce se poate, Grenadele căzând prin acoperişul spart explodând în evantai, Amestecul de membre, capete, piatră, lemn, fier şuierând prin aer.

Iarăşi încearcă generalul meu rănit de moarte să ne vorbească, scoate doar un şuierat furios, gesticulează Şi scuipând sânge: Lăsa

Ațiputeafiinteresat