Afectarea funcțională a vederii. ambliopie functionala

Orbirea și deficiența de vedere

Pierderea vederii Context Vederea este poate unul dintre cele mai valoroase simţuri şi atunci când este afectată devine o îngrijorare semnificativă pentru pacient. Determinarea cauzei şi recomandarea unui tratament corespunzător revin medicului oftalmolog. Pierderea vederii poate fi bruscă sau progresivă, monoculară sau binoculară, parţială sau completă şi poate fi un simptom solitar sau parte a unui sindrom complex.

descarcă oftalmologie atlas test vizual la kuzminki

Alte secţiuni ale acestui manual se ocupă cu înceţoşarea vederii, reducerea acuităţii vizuale şi pierderea segmentară a câmpului vizual scotomul. Această secţiune se va adresa pierderilor abrupte ale întregului câmp vizual sau defectelor vizuale la unul sau ambii ochi care apar în timp scurt. Fiziopatologie Etiologie Pierderea bruscă a vederii sau defectele vizuale care survin în minute până la ore mai degrabă decât în săptămâni sau ani se împart în 3 categorii: vasculare, neurologice şi mecanice.

Evenimentele vasculare ischemice pot fi aterosclerotice, vederea a început repede să cadă, infecţioase sau obstructive.

cibernetica viziunii viziunea 3 5 este mult

Cauzele inflamatorii includ bolile arteriale şi autoimune, deşi cele din ultimul grup tind să fie subacute zile până la săptămâni mai degrabă decât acute. Cauzele neurologice includ bolile demielinizante, convulsiile de lob occipital mai frecvente la copiimigrena şi etiologiile funcţionale. Cauzele mecanice includ traumatismele, dezlipirea afectarea funcțională a vederii retină sau de vitros şi afectarea structurilor oculare cauzată de leziunile sau infecţiile faciale.

Epidemiologie Incidenţa şi prevalenta sunt bazate pe etiologia pierderii vederii. Evaluare Anamneză Din cauza multiplelor şi variatelor cauze de pierdere a vederii, anamneză este esenţială pentru delimitarea etiologiei şi ghidarea evaluării şi a tratamentului. Cunoaşterea anatomiei şi a aportului vascular ale ochilor, nervului optic şi tracturilor optice ajută la realizarea unei anamneze detaliate. Pierderea totală, binoculară a vederii orbire completă Doar dacă nu a existat un traumatism al feţei care să cauzeze leziuni extensive ale ochilor, aceasta este aproape întotdeauna cauzată de boala severă aterosclerotică a circulaţiei posterioare a creierului.

Vederea este pierdută în decurs de minute până la zile şi revine încet cu variate grade de hemianopsie homonimă. În orice caz, probabilitatea leziunilor bilaterale localizate la nivelul acestor căi este relativ redusă. Pierderea vederii monocular parţială sau completă Din punct de vedere anatomic aceasta este probabil determinată de un eveniment anterior de chiasma optică.

  1. Afecțiunile ochilor 10 timp citire Orbirea și deficiența de vedere Distribuiți pe Să înțelegem orbirea Orbirea sau tulburarea de vedere cunoscută și ca vedere slabă sau deficiență de vedere este o dizabilitate vizuală care nu se poate corecta complet sau chiar deloc cu mijloace chirurgicale, tratamente medicale, sau lentile pe bază de prescripție ochelari de vedere sau lentile de contact.
  2. Această afectare apare doar în primii ani ai copilăriei, dar efectele sale pot fi permanente dacă nu este tratată precoce.
  3. Medicamentele non-tradiționale vor ajuta să facă față senzațiilor neplăcute în organul de vedere.
  4. Acestea includ infectii, degenerescență, și multe alte afecțiuni ale corneei care pot frecarea ochilor sau utilizarea pe termen lung de lentile de contact dure.
  5. Evaluarea funcțională a vederii Evaluarea funcțională a vederii Evaluarea persoanelor cu afectarea funcțiilor vizuale în vederea încadrării în grad de handicap.

Cauzele ischemice includ arteritele, neuropatia optică anterioară non-arteritică NAIONocluzia venei retiniene centrale sau ocluzia arterială. Etiologiile neurologice includ nevrita optică. Arterita este în mod tipic precedată de săptămâni sau luni de cefalee şi frecvent amauroză fugax şi claudicaţia maxilară.

hipermetropie când apare acuitate vizuală mai mică

NAION apare de obicei la pacienţi peste 50 de ani, cu predominanţă la femei. Incidenţa este de la Poate fi bilaterală şi poate să nu cauzeze pierderea totală a vederii, dar întregul ochi poate fi afectat.

Se consideră a fi un proces ischemic cauzând edemaţierea vaselor nervilor optici la locul în care nervul părăseşte ochiul. În mod tipic nedureroasă, este frecvent asociată cu hipertensiunea, diabetul şi prezenţa altor boli aterosclerotice.

Ocluzia arterei centrale a retinei cauzează în mod tipic orbire nedureroasă monoculară. Incidenţa este estimată la 0,85 din Etiologia este în mod tipic embolică şi este asociată cu fumatul şi bolile cardiovasculare. Pacienţii sunt de obicei în a 7-a decadă sau mai vârstnici, dar pot fi tineri adulţi. Ocluzia ramurii arterei retiniene are aceleaşi asocieri ca ocluzia arterei centrale a retinei, dar un ram mai mic este afectat şi pierderea vederii este parţială.

Embolii pot porni de la aterom sau pot rezulta din alte etiologii ale embolismului.

Ambliopie Din Dictionar Termeni Slabire a vederii determinata de leziuni ale mediilor transparente ale globilor oculari, unor excese sau batranetii. Se disting ambliopiile organice, urmare a unei leziuni a globului ocular traumatism, intoxicatie sau infectie sau a cailor optice cerebrale, si ambliopiile functionale, consecinta a unei dereglari a vederii binoculare, fara leziune organica. In folosirea obisnuita, termenul de ambliopie acopera ambliopiile functionale. Diagnostic si tratament - Ambliopia functionala poate fi reversibila daca este diagnosticata si tratata inaintea varstei de 6 sau 7 ani, inainte ca reflexul binocular echilibrul vizual intre cei doi ochi sa se fi stabilit. Depistarile precoce permit detectarea ambliopiilor functionale inca din frageda copilarie.

Ocluzia venei centrale retiniene OVCR este o cauză destul de comună a cecităţii monoculare bruşte, în mod tipic la bărbaţi peste 65 de ani, apărând la puţin peste 2 la 1. Bărbaţii şi femeile sunt afectaţi în număr aproximativ egal. Majoritatea OVCR sunt ischemice de la un tromb intramural şi sunt asociate cu boli cardiovasculare, hipertensiune, diabet şi glaucom cu unchi deschis.

Ocluzia este posterioară de lama cribriformă. Ocluzia ramurii venei retiniene BRVO apare la încrucişările arteriovenoase. Artera comprimă venula inducând tromboza. Problemele predispozante includ hipertensiunea, bolile cardiovasculare şi glaucomul. Gradul pierderii vizuale este dependent de gradul de afectare al retinei.

O privire de ansamblu asupra simptomelor, cauzelor și tratamentelor

Nevrita optică nu este la fel de abruptă ca alte cauze de afectarea funcțională a vederii monoculară a vederii.

Se dezvoltă de obicei în zile cu pierderea vederii colorate şi a percepţiei de adâncime, progresând spre scăderea acuităţii vizuale mai degrabă decât orbire, dar poate fi bilaterală. Cauzele includ scleroza multiplă, boala Lyme şi neurosifilisul şi poate fi idiopatică. Nevrita optică idiopatică afectează femeile mai frecvent decât bărbaţii.

Fă o programare

Pacienţii sunt în mod tipic în a 3-a decadă şi de obicei este afectat un singur ochi. Dezlipirea retinei afectarea funcțională a vederii în mod tipic la periferie şi este observată ca pierderea periferică a vederii, adeseori descrisă ca o cortină peste vederea laterală.

Vederea centrală este afectată dacă este implicată detaşarea maculei. Dezlipirea este produsă de lichidul care se acumulează în spaţiul subretinian din cauza unui număr de etiologii inclusiv în asociere cu detaşarea posterioară de vitros, mai frecvent întâlnită la bărbaţii miopi cu vârsta peste afectarea funcțională a vederii de ani.

Pe măsură ce vitrosul împinge retina, raze periferice de lumină fotopsia sunt observate. Dezlipirea secundară de retină este asociată cu hipertensiunea severă, glomerulonefrita cronică, ocluziile venoase retiniene, angiomatoza retiniana, papiledemul, inflamaţia postoperatorie, tumorile, uveita granulomatoasă şi vasculitele. Migrena retiniana diferă de migrena comună sau clasică pentru că cefaleea nu este o parte proeminentă a complexului simptomatic.

Pierderea recurentă, unilaterală a vederii cu durată de minute până la aproximativ o oră este modelul. Trebuie diferenţiată de etiologiile ischemice. Traumatismele sunt de obicei evidente din anamneză şi examinare şi pot include traumatisme cu obiecte netede sau ascuţite, arsuri chimice sau termice şi corpi străini.

Pierderea binoculară, parţială a vederii Patologia tractului optic rostral de chiasmă posterior va fi implicată în pierderea binoculară a vederii care este debutată abrupt afectarea funcțională a vederii rapid.

afectarea funcțională a vederii antikainena 20 viziune

Pierderea cronică a vederii, precum afectarea funcțională a vederii diabetică, glaucomul şi degenerescenta maculară nu vor fi abordate în această secţiune. Restul includ traumatisme, tumori, proceduri neurochirurgicale, boli demielinizante şi cauze neelucidate.

afectarea funcțională a vederii

Anamneză singură poate să nu distingă între accidentele vasculare arteriale şi neoplasmele mici. Prezenţa factorilor de risc pentru accident vascular cerebral şi boala aterosclerotică cunoscută în alte organe cresc probabilitatea acestei etiologii. Un istoric de afecţiuni maligne va face boala metastatică o posibilitate. Un neoplasm cerebral primar poate fi asociat cu cefalee sau alte deficite neurologice. Adeseori pacientul nu va afectarea funcțională a vederii pierderea vederii, care va fi determinată doar prin examinarea fizică pentru o altă acuză.

Cu cât este mai mare deficitul de câmp şi cu cât este mai concordant în formă şi poziţie, cu atât leziunea este localizată mai posterior în axa vizuală. Examinare Căutaţi dovezile unui traumatism. Efectuaţi acuitatea vizuală, examinaţi mişcările extraoculare şi câmpurile vizuale prin confruntare.

Evaluaţi egalitatea papilară şi răspunsul direct şi consensual. Examinaţi fundul de ochi prin oftalmoscopie directă. În unele cazuri, un examen oftalmologie detaliat poate fi necesar. Dacă anamneză este sugestivă pentru boli sistemice, examinarea adecvată trebuie de asemenea inclusă, de exemplu, semnele vitale, auscultaţia carotidelor şi a afectarea funcțională a vederii dacă se au în vedere boli embolice sau aterosclerotice, palparea arterelor temporale dacă se suspectează arterita temporală şi examenul neurologic general atunci când se iau în considerare accidentul vascular cerebral sau scleroza multiplă.

Investigaţii Tomografia computerizată este utilă pentru evaluarea traumatismelor şi în diagnosticul tumorilor cerebrale. În scopul diagnosticării pierderii vederii, imagistica prin rezonanţă magnetică va fi probabil un studiu imagistic mai folositor atâta timp cât nu se suspectează corpi străini intraoculari ferometalici.

ambliopie functionala

Ţesturile moi sunt bine delimitate, tumorile şi accidentele vasculare şi anomaliile sunt vizualizate de asemenea şi în combinaţie cu angiografia prin rezonanţă magnetică pot evalua ateroscleroza. Viteza de sedimentare este importantă în diagnosticul arteritei.

Simptomele tipice sunt lăcrimarea ochilor și deficiențe de vedere, cum ar fi câmpul vizual arcuit și îngustat.

Ei pot conserva componentul aferent al răspunsului papilar. Dacă pierderea vederii este parţială şi se observă un embol strălucitor într-o ramură arterială sau o arteră care se opreşte abrupt, este vorba probabil despre ocluzia unei ramuri a arterei retiniene. Ocluziile ramurilor pot fi dificil de văzut cu oftalmoscopia directă. Ocluzia venei centrale retiniene Ocluzia venei centrale retiniene se prezintă cu pierderea monoculară, hemoragie şi edem, obscurizarea discului şi defect papilar aferent.

Pierderea parţială, răspunsul pupilar normal, hemoragia limitată la o zonă mică distal de o încrucişare arteriovenoasă la pacienţii cu riscuri aterosclerotice este afectarea funcțională a afectarea funcțională a vederii o BRVO.

Neuropatia ischemică non-arteritică Neuropatia ischemică non-arteritică se prezintă cu pierdere monoculară fără hemoragie sau emboli şi un disc palid, adeseori la persoanele de vârstă mijlocie. Bolile demielinizante Indicele de refracție demielinizante se pot prezenta cu creşterea şi scăderea înceţoşării privirii sau pierderea de obicei parţială şi frecvent pierdere monoculară, mai ales dacă există un istoric de scleroză multiplă sau pacientul este în grupul de vârstă obişnuit.

Dezlipirea retiniană Dezlipirea retiniană se prezintă cu pierdere parţială monoculară cu flocoane nou apărute şi fotopsie. Dacă înceţoşarea retinei este observată la examinare, poate exista o dezlipire de retină, deşi aceasta poate fi dificil de observat cu oftalmoscopia directă.

Leziunile lobare occipitale bilaterale Leziunile lobare occipitale bilaterale vor determina cecitate binoculară totală şi sunt cauzate probabil de un accident vascular cerebral, mai ales dacă debutul este brusc.

Medicamentele pot afecta vederea Prudența este recomandată cu anumite medicamente.

Leziunile tractului optic Leziunile tractului optic cauzează diferite defecte de câmp vizual. Pierderea monoculară totală fără modificări vasculare viziunea nu distinge volumul fundul de ochi pot fi determinate de o leziune la nivelul nervului optic.

Hemianopsia bitemporală indică o leziune a chiasmei optice. Leziunile omonime sunt rostrale de chiasmă. Cu cât defectul este mai uniform, cu atât leziunea este mai posterioară.

Abordarea clinică Rolul medicului de familie în pierderea vederii este de a evalua afecţiunile asociate odată ce consultaţia oftalmologică de urgenţă este realizată.

Ațiputeafiinteresat